GIBONIADA : Acest om e capabil de orice ca să-şi salveze pielea. O scurtă istorie uitată

http://www.gandul.info/puterea-gandului/acest-om-e-capabil-de-orice-ca-sa-si-salveze-pielea-o-scurta-istorie-uitata-13707463

Un prieten sociolog, pasionat de psihologie comportamentală are o teorie cu care poate nu eşti de acord, dar care te pune pe gânduri.

Românii au suferit nişte mutaţii de comportament faţă de societate, faţă de politicieni şi liderii care îi conduc, indiferent de nivel. În mod inexplicabil, aproape, au dezvoltat o toleranţa ieşită din comun faţă de marile greşeli ale celor din administraţie, Parlament, Guvern, Cotroceni. Arată prea multă înţelegere sau lipsă de reacţie în faţa marilor nedreptăţi sociale la care au fost supuşi în ultimii 25 de ani, fie că vorbim despre corupţie, taxe crescute sau tăierea veniturilor cu 25%.

Au luat această toleranţă, au trecut-o prin sacii plini de frustrări de acasă, de la muncă şi au transformat-o în acte de intoleranţă incredibile pe care le exercită sau le varsă în universuri mici: pe stradă, la semafor, la grădiniţa copilului, în parcarea supermarketului, faţă de un vecin care şi-a pus maşina pe locul rezervat de altul.

Prietenul meu are o vorbă: când înjură în trafic, românii de fapt îşi înjură conducătorii, doar că nu îşi dau seama. Cu cât mai mulţi vom muta din nou, intoleranţa din zonă mică în spre leadership-ul acestei ţări, cu cât le vom arata ca nu trecem peste greselile lor, cu atât mai repede se va reforma clasa politică şi administraţia României, spune el.

O istorie uitată:

Iunie 2012. Revista Nature, în ediţia sa online, scria despre cum teza de doctorat a Premierului României (încă în funcţie) cuprindea fragmente mari aparţinând altor scrieri, fără să fie citate corect, conform normelor academice (pe scurt, premierul României, Victor Ponta, plagiase).  

 

Unul dintre primele ziare străine cu renume care prelua această informaţie - Frankfurter Allgemeine Zeitung- publica, la doar câteva zile distanţă, şi un interviu în care jurnalistul Karl-Peter Schwarz susţinea că presupusul caz de plagiat era cu mult mai grav, cu cât existau pagini întregi copiate cuvânt cu cuvânt, aşa cum şi presa din România avea să dovedească, negru pe alb.  

 

Ştirea despre plagiatul Premierului României a făcut înconjurul lumii, aducând un imens prejudiciu de imagine României. Informaţia a fost preluată de sute de publicaţii din străinătate, de la Washington Post şi NewsWeek, până la Le Monde sau BBC. Comentariile erau foarte puţin plăcute, analiştii văzând copiatul la şcoală şi la universitate ca pe „formă endemică de necinste în România”. 

 

27-28 iunie 2012. Victor Ponta, în El Pais, în timp ce academicienii români îi analizau, deja, teza de doctorat, pentru a da un verdict:

„Pero si la Comision de Etica dictamina que ha plagiado..” 

„Entonces, seguro que me retiro”

 

Reporter: „Dacă membrii Comisiei vor stabili că este plagiat?” 

Victor Ponta: „Atunci, sigur că mă voi retrage”. 

 

29 iunie 2012. Consiliul General al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) a decis că lucrarea de doctorat a lui Victor Ponta este un plagiat şi că premierul ar fi copiat 85 de pagini de la alţi autori fără să fi citat sursa şi chiar împrumutând din retorica autorilor, ca şi cum ar fi scris cu mâna sa fiecare rând.  

 

18 iulie 2012. Consiliul Naţional de Etică, despre care presa si lumea academică a spus ca a fost "aranjat" de ministrul interimar al Educaţiei, Liviu Pop, a stabilit că teza lui Vitor Ponta nu este un plagiat. 

 

20 iulie 2012, Comisia de Etică a Universităţii Bucureşti a stabilit că teza de doctorat a lui Victor Ponta este un plagiat. În aceleaşi zile, raportul ştiinţific a 3 profesori de drept, unul de la Sorbona, unul din Strasbourg şi unul din Bucureşti, stabilea foarte clar. Teza intitulată „Curtea Penală Internaţională”, semnată V.Ponta este un plagiat.

Cadrele universitare care au dat verdict de plagiat au suferit nişte presiuni extraordinare. Sute de petiţionari, oameni din lumea academică română şi străină s-au unit în faţa acestui atac de ilegalităţi, iar mesajele au fost publicate în presa din străinătate, aducând, prin refuzul lui Victor Ponta de a demisiona dupa un plagiat dovedit, din nou, un grav prejudiciu de imagine României.

 

Arc peste timp: 02 Noimebrie 2014. Victor Ponta candidează, tot din funcţia de premier din care nu a plecat (aşa cum spunea în El Pais) şi de şef al PSD, la funcţia de preşedinte al României. 

După umilinţa trăită de românii din diaspora în turul 1, Victor Ponta le promitea alegătorilor că se va ocupa personal ca niciun cetăţean să nu rămână în afara secţiei de vot în al doilea tur: 

 

„Este inadmisibil ca unul, 10, 100 din cetăţenii României să nu poată să voteze. Motiv pentru care, tot ceea ce ţine de instituţiile publice, pentru ca în ziua de 16 noiembrie să nu existe nici măcar un cetăţean român care să nu îşi poată exercită dreptul de vot, vom face. Cu siguranţă, tot în ceea ce ţine de Guvern şi Ministerul Afacerilor Externe şi de instituţiile guvernamentale (...) Trebuie să arătăm respect faţă de orice cetăţean român care vrea să voteze (...) Vreau ca în 16 noiembrie, la ora 21, absolut tot cetăţenii români care doresc să îşi exercite dreptul democratic de a vota să voteze, pentru că asta dă legitimitate viitorului preşedinte, pentru că asta arată respect pentru toţi cetăţenii României, şi cei care trăiesc în ţara şi cei care trăiesc în Moldova, în Europa şi în afara Europei. Sunt convins că în 16 noiembrie acest lucru se va întâmpla”.  

  

16 noiembrie 2014. Mii de români au rămas în afară secţiilor. Au fost împrăştiaţi cu gaze lacrimogene, în modul cel mai josnic cu putinţă. 

 

06 decembrie 2014. Victor Ponta, într-un interviu: „Cu siguranţă dacă DNA va cere începerea urmăririi penale faţă de mine voi demisiona. Doar n-o să spunem acum că stă prim-ministrul cercetat penal”.

Eu nu îl mai cred. Va încerca să desfiinţeze DNA, va încerca să îi ameninţe, va înfiinţă un DNA paralel care să infirme o eventuală decizie de urmărire penală.

 

Au trecut 3 săptămâni de la cel mai grav atac petrecut la adresa libertăţii şi democraţiei românilor. După trei săptămâni, premierul României, Victor Ponta, ne dă asigurări că va plecă numai dacă va fi urmărit penal de DNA.

 

Că a plătit din punct de vedere politic greşelile din campanie, pentru că a pierdut în turul 2. În viziunea diverşilor cetăţeni, a pierde din punct de vedere politic înseamnă şi o asumare a eşecului, adică demisia, fără să mai pună condiţii, fără să mai găseasc scuze sau motive să că stea agăţat de putere.

 

Fiecare zi în care Victor Ponta este premierul României aduce grave prejudicii ţării, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern.

 

Oare ce semnal îi trebuie lui Victor Ponta să accepte că a pierdut, că a greşit foarte mult, că e vina lui şi că nimic nu-l mai îndreptăţeşte să stea în fruntea României? 

 

Pentru cetăţenii României, împiedicarea votului ar trebui să fie penalizată scurt, fără loc de explicaţii, scuze, minciuni, soluţii ascunse.

 

Un astfel de atac la adresă libertăţii democratice, încălcarea dreptului constituţional de a vota este genul de eroare peste care românii, ca popor, nu trebuie să treacă.

 

Tocmai de aceea, minţile care au stat în spatele acestei strategii de campanie trebuie să plece. Dacă nu acum, dacă nu în faţa acestui gen de nedreptate, atunci când vor considera că au greşit şi vor da dreptate poporului?

 

Dacă românii nu elimină astfel de lideri, putem, oare, să sperăm la o reformare profundă a clasei politice şi la o evoluţie în societatea românească? Dacă da, atunci după ce criterii?

„Cine fură azi un ou, maine va fura un bou”. Eu traduc aşa: „Cine fură azi o teză de doctorat, mâine fură libertatea şi democraţia”.

 

În 2 şi 16 decembrie politicienii nu ne-au furat locul de parcare. Au îndrăznit să ne fure dreptul de a vota. Astăzi ne spun zâmbind că le pare rău, dar că vor să rămână în fruntea noastră pentru că mai au „lucruri bune şi importante” de făcut pentru noi.

TREZIȚI-VĂ ROMÂNI! SE ÎNTOARCE MONA MUSCĂ!

https://bogdancalehari.wordpress.com/2014/12/07/treziti-va-romani-se-intoarce-mona-musca/

Între 2000 și 2004 – când peste țară, găini și numărătorii de ouă, Guvernul Adrian Năstase așternuse liniștea ca umbra unei păsări de pradă – trei politicieni au continuat să vorbească tare și cu mult curaj. Am să-i numesc într-o ordine, poate, subiectivă: Traian Băsescu, Mona Muscă și Emil Boc.

Ca om ce iubește mult liniștea, m-am “bucurat” când unul dintre “zurbagii” (Mona Muscă) a fost pus la colț, acolo unde îi era de fapt locul de la bun început. Mona Muscă dăduse note nu numai studenților dar și Securității! Adică, mai bine zis, scrisese note informative despre  studenții arabi.  Onorabila Lavinia Șandru a dat-o în gât. PNL, la presiunea expresă a onorabilului Crin Antonescu, a dat-o afară!  Partidul a rămas curat, ca și președinte de onoare, onorabilul Quintus!  Și asta pentru că notele informative pe care acesta le-a dat la SECU, la vremea lui, n-au fost despre studenții arabi. Și nici n-au fost multe, doar 188!

A ramas în politica mare, crema: Crin Antonescu… împreună cu bunul său prieten și mentor , Dan “Crescent” Voiculescu. Nici acesta nu i-a turnat pe arabi. Cei doi și alte persoane aidoma lor, tot onorabile, au încercat după aceea să le ia gâtul și celorlalți doi zurbagii. Au reușit parțial. Unul a fost alungat acum câțiva ani, altul, Traian Băsescu, pleacă acum.  “Rănit”, dar în viață. Prin câte a trecut și din câte a scăpat! N-au reușit să-l facă! Ar merita numit, “Nemuritorul”.

Se întoarce însă Mona Muscă! După șapte ani de tăcere, după șapte ani de exil, a cutezat să vorbească! Într-o țară în care zilnic vorbesc Bogdan Chirieac, Gâdea, Badea, Vadim sau Adrian Năstase, ea ar trebui să tacă! Ca să nu murdărească! Într-un loc în care păsările de pradă trec drept porumbei, este normal ca Muscă să treacă drept pasăre de pradă.

Un fior străbate țara: se întoarce Mona Muscă! Ce ne facem? Va aduce cu ea, din nou, scandalul și mizeria morală în politica românească. Să sperăm,  alături de “persoanele onorabile”, că soarta noastră va fi alta.

Gibonul , mitomanul DANSIND KAZACIOK cu Duca si cu Rogozanu + Ponta – arogant ? Da’ de unde, un pisicuț modest, puțin mitoman…

Într-un interviu acordat REALITATEA.NET, premierul Victor Ponta vorbește despre motivele pentru care a pierdut alegerile prezidențiale, despre viitorul său în fruntea Guvernului, despre nevoia PSD de a se schimba sau despre prietenia cu Sebastian Ghiță și evadarea în cluburile din Emiratele Arabe Unite. Într-un moment de maximă emoție, Ponta lasă să se înțeleagă că regretă că a candidat la prezidențiale și spune că își asumă dezastrul de la votul din diaspora. "Am plătit un preț, nu știu dacă a fost suficient", spune Ponta. Un interviu realizat de Costi Rogozanu și Dan Duca.

Dan Duca: Domnule premier, ați luat 5,3 milioane de voturi pe 16 noiembrie și ați pierdut alegerile prezidențiale totuși. Cine e vinovat pentru acest fapt?

VICTOR PONTA: Eu sunt vinovat pentru pierderea alegerilor. Întotdeauna cel care candidează și care are responsabilitatea trebuie să și-o asume. Când am câștigat precedentele trei rânduri de alegeri a fost un merit colectiv, victoria are foarte mulți părinți, înfrângerea din 16 noiembrie nu e, eu sunt cel care trebuie să înțeleagă semnificația votului, pe de o parte să nu uit că 5.3 milioane de români au votat pentru proiectul meu și nu am intenția să-i dezamăgesc sau să îi uit, pe de altă parte că 6 milioane și ceva au votat pentru proiectul unui alt candidat sau împotriva mea și cred că nici eu, nici domnul Iohannis nu trebuie să uităm că mai sunt 6 milioane și ceva de români care nu au votat nici pentru el, nici pentru mine, ceea ce e foarte important.

Costi Rogozanu: Aceste milioane de voturi, am văzut suporteri de-ai dumneavoastră care sunt dezamăgiți, dumneavoastră păreți într-o stare defetistă, vă tot dați demisia sau propuneți un soi de troc, îmi dau eu demisia, dar să vină altcineva din PSD. Ce e asta, sunteți deprimat, sunteți depresiv?

VICTOR PONTA: Nu sunt depresiv de felul meu, dar sunt într-un moment în care trebuie să înțeleg dacă rămânerea mea în funcția de prim-ministru e începutul unui nou proiect, pentru că atunci mă angajez la el și chiar îl conduc, 2015-2016, în zona executivă niște proiecte foarte clare, iar în zona partidului, niște schimbări radicale, sau dacă este așa o simplă agățare de funcție, nu-mi doresc, doar așa ca să rămân fără să fac nimic. Nu-și doresc cred, nici cei care m-au votat.

C.R.: Păi și ce este cu acest nou proiect, ați discutat cu niște oameni care v-ar putea înlocui?

VICTOR PONTA: Mă gândesc în primul rând la lucruri proiecte importante, începute în doi ani și jumătate și pe care să le continuu. Hai să vedem ce facem cu fondurile europene, a fost una din marile provocări și dezastre din România, suntem într-un anumit punct, dar 2015 va fi anul cel mai greu, anul în care se încalecă cele două exerciții financiare europene. Mai sunt alte lucruri, hai să vedem ce facem cu sănătatea, cu educația, lucruri bune și dezastre, precum cel cu manualele. Hai să vedem unde stăm cu infrastructura, pentru că infastructură înseamnă în egală măsură autostrăzi, căi ferate,  aeroporturi, dar și infrastuctură energetică, pe unde ducem gazele. Pe zona de guvern, e vorba de agendă foarte clară cu obiective măsurile, dacă pot să mi le asum și lucrez la ele și dacă am sprijin, deocamdată îl avem.

C.R: Dar de ce având acest sprijin în Parlament, prezentați situația ca și fiind catastrofală?

VICTOR PONTA: Pentru că ... și aici poate am greșit și aici poate trebuie să o mai îndrept, pentru că am vrut să arât forte clar că nu e o chestiune de persoană, că trebuie să rămân eu neapărat prim-ministru, restul e ca-n faimoasa scenă din Cartea junglei în care rămâne King Louie pe coloana aceea, iar în jurul lui totul se prăbușește. Mesajul pe care l-am dat și la partid este dacă e o problemă de persoană și din cauza asta nu putem să facem în 2015-2016, nu trebuie să ne împiedicăm. Dar încet-încet încep să-mi creionez ce vreau să fac ca prim-ministru, am și spus dacă oamenii au decis să nu fiu președinte, măcar să fiu un bun prim-ministru și 2. să vedem ce trebuie schimbat la partid, eu le-am spus colegilor că eu nu acuz partidul, eu am fost candidat, eu sunt de vină, dar dacă cineva își închipuie că nu s-a întâmplat nimic, că a fost un candidat care a pierdut, dar totul merge business as usual, și la partidul nostru, dar nu e treaba mea dar și la ACL. Cine va fi primul care înțelege faptul că se schimbă electoratul, că sunt alte așteptări, acela va câștiga în 2016. În 2016 nu va fi bătălia cu domnul Iohannis, el va președinte până în 2016, va fi bătălia pentru cine între cine guvernează mai bine. Nu e vorba de defetism aici, nu puteam să mă trezesc pe 17 noiembrie și să zic, hai nu s-a întâmplat nimic, hai să ne facem că nu există. Cred că am resursele necesare ca să construiesc acest proiect pe zona guvernamentală, 2015-2016, după care să sprijin un proiect politic 2015-2019 pe zona politică.

C.R: Ați vorbit cu domnul Iohannis despre asta?

VICTOR PONTA: Cu domnul Iohannis am vorbit doar în acea duminică, la o oră după închiderea urnelor, când nu văzusem cifrele, dar știam că am pierdut, am văzut prezența la vot. Și sociologii și consultanții politici știau foarte bine că o prezență foarte mare înseamnă victoria challengerului, pentru că cei care vin în plus la vot nu vin să voteze cu favoritul, cu cel care reprezintă puterea, l-am sunat, l-am felicitat, i-am urat succes, cred că e prima dată în istoria noastră când se întâmplă asta și sper să devină o tradiție nu doar la nivel prezidențial. Nu am mai vorbit de atunci, cred că domnia sa e plecat, dar așa cum l-am cunoscut, cred că orice discuție cu domnia-sa pe orice temă politică se face după ce preia mandatul. Dar e important un lucru, pe care cred că l-a propus și domnia sa în campanie și eu,  dar e o mare șansă pentru România, și o spune cel care a pierdut alegerile, ca să avem după 10 ani, un gen de normalitate și de dialog. Nu că președintele și premierul și Parlamentul o să fie toți prieteni, dar să lucreze împreună, să nu ne mai luptăm non-stop pe orice temă, să nu mai jucăm acel joc, dacă eu zic stânga, el zice dreapta, dacă eu zic alb, el zice negru, dacă eu zic cinci, el zice zece,  joc pe care l-am jucat în acești zece ani. De fapt noi am avut trei experiențe: experiența războiului Băsescu-Tăriceanu, într-o perioadă economică foarte bună de care noi nu am beneficiat foarte mult tocmai pentru că a fost război, experiența conducerii Guvernului de la Cotroceni și experiența ultimilor doi ani și jumătate în care a existat război, iar atunci când nu a existat, a fost armistițiu. Pentru că între domnul Băsescu și mine, există dincolo de diferențele fundamentale, de gândire, de vârstă, există și o respingere personală. Categoric. Nu cred că vreunul din noi a ascuns acest lucru. Nu am absolut deloc deși poate e ciudat pentru că am candidat împotriva domnului Iohannis și m-a învins, dar cred că față de domnul Iohannis nu am absolut niciunul dintre aceste resentimente pe care le am contra domnului Băsescu și cred că dacă în 2015-2016 reușim pe proiectele mari, ce facem cu Constituția, cu sistemul de vot, cu redevențele, dacă vorbim despre sistemul fiscal în ansamblu, nu mai poate să adopte o parte, o majoritate.

C.R.: Cum vi se pare ideea asta a unui guvern tehnocrat? Se tot vorbește de așa ceva...

VICTOR PONTA: Nu știu ce gândește domnul Iohannis, în general după cei 15 ani de politică pe care îi am nu cred în ideea unui guvern de lungă durată, a unui guvern tehnocrat, guvern de uniune națională pentru că totuși e vorba de responsabilități și de interese politice. Nu cred că cei din ACL vor să vină alături de mine în Guvern, ei se gândesc să mă critice și să-mi ia locul în 2016.  Pe niște proiecte mari, de exemplu pe zona politicii externe am fost toți de acord. Parteneriatul cu SUA, cu UE, sprijinirea Republicii Moldova, apoi venim pe teme mari: cu povestea asta cu 6% pentru educație, cât facem public și cât facem privat din sistemul de sănătate. Sunt câteva teme publice pe care neavând tensiunea negativă pe care domnul Băsescu o introducea, sper să reușim.

Am fost arogant

D.D.: Au trecut trei săptămâni de la pierderea alegerilor prezidențiale. Ați înțeles semnificația votului, ce s-a întâmplat pe 16 noiembrie?

VICTOR PONTA: Încep să înțeleg. Nu cred că cineva după trei săptămâni are semnificația votului. Sunt niște cauze care țin de mine ca și candidat ,sunt cauze care țin de forța politică, de formațiunea politică pe care o reprezint și sunt cauze care țin de așteptările unui electorat, ale celor care au venit în turul doi, unii spun că sunt cei de pe Facebook, e vorba de așteptările unor alegători care nu le-a răspuns nici PSD, nu le-am răspuns nici eu, nici partea adversă, mă refer la ACL și care prin votul de pe 16 au dat un semnal tuturor, nu doar mie.

D.D: Ce vă reproșați dumneavoastră?

VICTOR PONTA: De la lucruri tactice, cum a fost problema cu diaspora, că nu am reușit să organizăm bine, nu a fost nicio chestie de intenție, a fost eroarea noastră de  gândire că dacă au fost 297 de secții în 2009, o să fie tot 297 de secții acum. E eroare totală, cu consecințele pe care le știți. Doi. Programul meu generalist, în care ne-am adresat tuturor și pensionarilor și mediului de afaceri, toată lumea este liniștită și facem pace și liniște, ceea ce nu cred că dorea toată lumea. 3. Faptul că nu am reușit să câștig bătălia comunicațională pe ideea de pomeni electorale. În continuare susțin ideea că faptul că indexez pensiile nu e o pomană electorală, dincolo de faptul că e o prevedere legală, eu nu cred că cei de la ACL ar fi zis să nu indexați pensiile. Dar ideea că eu iau de la cei activi și dau la... dar toată demonizarea aceasta a electoratului, faptul că toți ar fi hoți, pomanagii, totul a fost o clară incapacitate a mea. Atitudinea mea, e clar că oamenii m-au sancționat pentru o anumită atitudine a mea.

C.R.: Ați fost arogant?

VICTOR PONTA: Da. Da, cred că da (am fost arogant, n.red.). Nu știu dacă eu ca persoană, dar cu siguranță așa a fost perceput modul de guvernare al PSD, inclusiv ideea de a nu da toată puterea unei singure formațiuni, sunt multe lucruri care trebuie schimbate la mine, la manifestarea politică. Chestia cu protejarea corupțiilor, faptul că noi suntem cei care îi protejăm pe corupți, a costat enorm și cred că este un mesaj nu doar pentru noi. Până la urmă nu am protejat pe niciunul. Categoric am crezut că prin explicații largi, rezolv lucrurile. Lucrurile trebuie transmise foate concis și tranșant.

Nu am condus un guvern de stânga

C.R.: Ați avut parte și de două critici de tip diferit: una de tip Ion Iliescu că nu sunteți de stânga și de una de tip Ghiță, cum că PSD păstrează urme comuniste și că ar trebui să fie mai flexibil, mai pro-capitalist.

VICTOR PONTA: Adevărul este că într-adevăr nu am condus un guvern de stânga, a fost un guvern de centru, care pe de-o parte măsurile sociale, care sunt taxate ca pomeni, le-am făcut. Pe de altă parte am avut și o agendă pro-business, pentru că, fac parte din acei social-democrați, de progresiști, care cred întâi că trebuie să facem o economie funcțională și apoi să luăm banii pentru măsuri sociale. Cred că ideologia e importantă, dar că în actul de guvernare, în tot ceea ce înseamnă Europa, guvernarea este de centru. Și guvernarea doamnei Merkel e totuși o guvernare de centru. A adoptat salariul minim sau a schimbat legea pensiilor.  Eu am considerat și o consider în continuare că nu mai există sau nu mai este eficientă nicio stângă tradițională, pentru că lumea s-a schimbat. Așa cum nu cred în dreapta conservatoare.

C.R.: Ați promis atunci când erați în opoziție că veți schimba legea dialogului social, că veți încuraja sindicalizarea forței de muncă. Nu ați făcut asta.

VICTOR PONTA: Da, pentru că am considerat că într-o piață a muncii atât de competitivă precum este cea europeană, o rerigidazare a pieții muncii ne va împiedca să ne dezvoltăm economic. Eu nu cred în legea junglei, propovăduită de oamenii de dreapta din România care au lucrat doar la stat sau care au numai salariu de parlamentar sau de consilier. Eu cred că atât cât am putut, am îmblânzit această lege a junglei, tocmai că măsurile sociale, numite populiste, guvernul pe care îl conduc le-a implementat. Până la un punct însă. Până la punctul în care de fapt sărăcim cu toții ca țară.  Ideea apropo cu impozitarea marilor averi. Mi se pare corectă. Dar ideea e să putem să o aplicăm. În varianta UNPR e inaplicabilă. În primul rând trebuie să avem declarația de avere, ca să ai ce să impozitezi.

Asta e cea mai grea întrebare

D.D.: Care a fost vina partidului în aceste alegeri?

VICTOR PONTA: Nu e vorba de o vină a partidului, ci desspre faptul că PSD a încheiat un ciclu electoral, cu trei victorii importante: nu am avut niciodată atâția aleși locali, atâția parlamentari, atâția europarlamentari și cu încă o înfrângere la prezidențiale. Pentru că noi am pierdut de patru ori prezidențialele: 1996, 2004, 2009 și 2014. Și mai cred că în 2000, dacă nu intra Vadim Tudor în turul doi, probabil candidatul de dreapta, domnul Isărescu sau cine era, ar fi câștigat. Înfrângerea fiind ultima, nu știu dacă e cea mai importantă. Pentru PSD cea mai importantă funcție e cea de premier, până la urmă guvernarea e locul în care poți arată ce poți. Simbolic, sigur că bătălia prezidențială e cea mai importantă. Nu e vorba de vina partidului, ci de obligația de a se schimba, eu cred că PSD schimbat poate să câștige și în 2016.

D.D.: V-ați simțit trădat, că nu a tras partidul suficient?

VICTOR PONTA: Eu nu pot să spun că cineva nu a vrut. Există un nivel până la care o structură de partid te ajută și acest nivel se ve la locale, la parlamentare. Eu nu cred că cei 3.5 milioane de noi votanți în turul doi au fost aduși de structura ACL. E o eroare să gândim asta.

C.R.: A fost o greșeală asocierea cu Corneliu Vadim Tudor?

Cred că da... Cred că exista o atmosferă împotriva a tot ceea ce însemna politică, establishment politic, cred că inevitabil am pierdut bătălia în sensul în care eu am fost reprezentantul establishmentului, nu domnul Iohannis Și cred că prin greșeli tactice, votul din diaspora, dar și prin greșeli la care eu chiar nu mă simt vinovat, pentru că nu am ce să fac contra propagandei - apariția la Mediafax cum că schimbăm cota unică, ceea ce a fost o mininciună, dar nu am fost în stare, e un gen de știre care se întinde în comunicarea. Cred că cei care au venit în turul doi au venit nu pentru că așa s-au decis  în ultima secundă, aveau niște nemulțumiri la adresa sistemului politic, după care pe aceste greșeli nu am făcut decât să aprindem focul.

D.D: Regretați că ați candidat la alegerile prezidențiale?

VICTOR PONTA: Asta e cea mai grea întrebare. Mi-am dorit întotdeauna să fiu prim-ministru și am spus acest lucru, mi-am dorit mereu să fiu un bun prim-ministru și mi-am dorit întotdeauna să nu fac o mare greșeală care să facă uitat tot ce am făcut ca prim-ministru și s-ar putea ca și candidatura mea la prezidențiale să umbrească ceea ce am făcut ca premier.

D.D.: Credeți că sunteți un premier, domnule Ponta?

VICTOR PONTA: Asta nu pot să spun și nu sunt eu cel care trebuie să mă evaluez. După ce mi se termină mandatul, după trece un pic pasiunea care există în jurul unei persoane publice, așa acuma nimeni nu poate fi obiectiv.

D.D.: Ați avut oameni în jur care v-au sugerat să nu candidați?

VICTOR PONTA: Au fost oameni apropiați. Dar știți în primul rând ezitările mele, care nu erau deloc un joc. L-aș fi susținut pe Sorin Oprescu, pe Călin Popescu Tăriceanu, primul pe care l-aș fi susținut era Mugur Isărescu, dar a spus foarte clar că nu candidează. Dar acum e prea târziu.

Nu mai avem nevoie de un nou acord cu FMI, Comisia Europeană e mai rigidă

C.R.: Traian Băsescu v-a atacat recent pe redevențe, haideți să discutăm și despre asta...

VICTOR PONTA: Haideți să nu discutăm despre Traian Băsescu, să discutăm noi despre redevențe și FMI. Am absolut convingerea că un sistem de redevențe nu poate fi asumat de un guvern, de o forță politică, dau eu o OUG stabilesc redevențele. Trebuie asumat de cam toată lumea care e la putere sau va putea fi în următorii 10-15 ani la guvernare. M-a împiedicat foarte tare faptul că nu am avut niște studii convingătoare spre ce direcție mergem.  Doi: 2014 era un an imposibil din punct de vedere politic, ați văzut ce s-a întâmplat cu taxa pe construcții speciale, eu cred în continuare că e o taxă corectă, dar imediat s-a venit că distrugem economia, că se duce prețul final. Nu mai vorbesc de CAS, unde am avut o moțiune de cenzură că nu reduc CAS, apoi am avut una că reduc CAS.

C.R.: Cum stau lucrurie cu discuțiile cu FMI?

VICTOR PONTA: Cu FMI lucrurile stau în felul următor. Se încheie acordul în 2015, nu mai avem nevoie de un nou acord pentru că chiar suntem o economie mult mai solidă și fiscal-bugetar stăm foarte bine. Din ce în ce mai mult, pozițiile cele mai dificile, mai rigide, sunt ale Comisiei Europene nu ale FMI. Or Comisia Europeană rămâne după ce nu mai avem acordul, iar ceea ce pe mine mă deranjează și cred că e o mare slăbiciune a României care poate fi îndreptată din ianuarie este faptul că noi nu avem nicio influență pe plan european. Adică Franța face deficit 4.7, face la anul 4.8. Polonia în faimosul MTO și-a făcut restructurarea deficitului pe o perioadă mult mai lungă decât România deși sunt mai puternici economic. Noi nu am existat și nu existăm nici azi.  Dintr- uriașă slăbiciune. Eu nu stau la masă. De fiecare dată mi-am sunat prietenii premieri să-i întreb ce s-a discutat la Consiliul European.  Vă dau un exemplu. Cred că acum pe 17-18 e Consiliu. Se discută lucruri importante: faimosul plan al lui Junker, cu 300 de miliarde, care nu există deocamdată, se discută problema de ce unora le dai voie nu să iasă din MTO, ci să iasă din 3%. Noi suntem pe locul doi după Germania, la reducerea deficitului. Pe 17-18 nu o să fie nici președintele Iohannis, nici eu care trebuie să aplic. O să fie un dom care de acolo pleacă direct acasă. Noi suntem țara cea mai divizată pe plan european. Nu am fost niciodată uniți.

C.R.: Sunteți un susținător necondiționat al acordului comercial cu SUA! Nicio obiecție.

VICTOR PONTA: Cred că e un lucru bun, pentru că altfel Europa își pierde din ce în ce mai mai mult capacitatea de dezvoltare. Noi am făcut 1.8 în ultimul trimestru, terminăm cu 2.5, zona euro face 0.9. Cum reziști în bătălia cu America, cu China, cu India, cu Brazilia? Eu cred în creșterea competiției economice, altfel Europa rămâne doar un muzeu.

Cum trebuie să se schimbe PSD

D.D.: Domnule premier, unii spun că PSD riscă să devină un muzeu dacă nu se schimbă, că ar putea apărea o nouă forță de stânga...

VICTOR PONTA: Eu nu cred în chestia asta. Prohodul PSD se cântă de fiecare dată după alegeri. Cred că proiectul care va fi făcut în 2015, de mine sau de altceva, pentru ceea ce înseamnă forța politică de centru stânga, cred că România are nevoie de așa ceva, există un electorat, există politici publice, în funcție de cât de radical și vizionar va fi proiectul de anul viitor, avem șanse să câștigăm alegerile din 2016 sau le pierdem cu siguranță. Dar să dispară PSD... poate dispare sub numele ăsta, dar oricum va exista o forță politică de centru-stânga.

D.D.: Ce trebuie să facă atunci PSD?

VICTOR PONTA: Cel puțin trei lucruri. Pentru că.... ce trebuie să facă în continuare: să nu se rușineze de electoratul său pentru că ne critică intelectualii. În primul rând că noi avem, nu cred chestia asta.... nu trebuie să uite acel bazin de 5 milioane de oameni care sunt susținători a ceea ce a făcut PSD. Ce trebuie să schimbe neapărat. Trei lucruri: În primul rând să găsească acea soluție și reală și simbolică de desprindere de trecut. Pentru mine este o uriașă frustrare pentru că deși aveam doar 17 ani în 1989, pe rețelele de socializare eu sunt comunist. Trebuie găsit. Sunt de stânga, dar nu sunt comunist. Eu cred că sunt un milion de tineri care nu au prins comunismul, dar care au prins de pe rețelele de socializare că eu sunt comunist și au spus că nu vor să vină comuniștii înapoi. Și trebuie găsită o soluție prin care să explici foarte clar ce este un partid de stânga. 2. O acțiune foarte clară, nu doar declarativ, ci consecventă, să arăți foarte clar că nu mai ești partidul care îi apără pe corupți. Eu vorbesc foarte direct, ceea ce ni s-a reproșat, simplu, clar. Dacă așa ne-au văzut oamenii, da (că suntem partidul care îi apără pe corupți, n.red.). 3. Un alt lucru care este perceput în acest fel: cine conduce partidul, influența baronilor locali care vin, care fac. În realitate, eu zic că nu a fost chiar așa. Multe din deciziile guvernamentale nu mi le-au impus, ci le-am luat mai degrabă împotriva unor lideri locali. Sau le-am impus eu mai degrabă, le-am impus eu. În special în alegeri prezidențiale, percepția este esențială. Și nu poți să te lupți împotriva percepțiilor lor. Aceste lucruri trebuie modificate, nu doar printr-o declarație: nu suntem comuniști, nu protejăm corupții, nu suntem conduși de baronii locali, nu ne folosește la nimic doar o declarație.

C.R.: De ce i-ați dat afară din partid pe domnii Geoană și Vanghelie? Ca să spună tot ceea ce auziți zilele astea și legat de Tel Drum și de altele?

VICTOR PONTA: Nu, ca să spună în afară ceea ce oricum spunea și gândea. Care e problema? Dacă e adevărat să se cerceteze. Nu poți să accepți înăuntru mereu pe cineva care pe de o parte zice că sunt cu voi, dar de fapt nu e cu noi. Până joi, când l-am exclus pe domnul Vanghelie, era simbolul PSD, al corupției. De joi seara e apostolul dreptei.  Poate e apostolul dreptei și îl încurcăm la PSD.

C.R.: Ați avut conflicte cu el și în 2010, la congres când l-a susținut pe domnul Geoană și altele. De ce nu ați luat această decizie atunci?

VICTOR PONTA: A fost o slăbiciune a mea, pe care am plătit-o. Și nu e vorba doar de domnul Vanghelie.  Am vrut să țin așa pe toată lumea la un loc și am greșit.

C.R.: Și totuși cum e posibil ca o firmă ca Tel Drum să obțină, cu domnul Dragnea la putere, contracte de sute de milioane în așa puțin timp?

VICTOR PONTA: Din cunoștiințele mele, acele afirmații nu sunt adevărate. Dar acum e momentul să fie verificate. Până la urmă e ca avionul privat cu care trebuia să mă întorc eu din Dubai și lumea a înghețat la aeroport așteptându-l. Și nu l-a întrebat nimeni pe cel care anunța, de unde vine avionul ăla.

Ce a căutat în Dubai cu prietenul Ghiță

C.R.: Ce aveți cu Dubaiul? De ce vă place atât de mult?

VICTOR PONTA: Nu am nicio treabă. Haideți să vă explic. Și apropo de greșeli în campanie, poate am vrut să mă arăt mai prezidențiabil decât sunt. Am 42 de ani, am pasiunea cu mașinile, mă duc cât pot de des la cursele de Formula 1, am fost în Abu Dhabi, singura cursă care era după alegeri. La începutul lui 2014, m-am uitat pe calendarul curselor de Formula și uite e o cursă care e după alegeri. Dacă era cursa în Austria...  

C.R.: Dar ce aveți cu Formula 1? Nu e un sport de stânga...

VICTOR PONTA: Sincer să fiu cred că e o ipocrizie, că nu pot să mă duc la Formula 1, pentru că e un sport de dreapta, golful e un sport de dreapta? Nu joc golf? Yachtingul? Nu fac yachting? Fotbalul e de stânga? Nu pot să spun că nu îmi plac mașinile. După care s-a întâmplat o chestie. Am văzut o notă de plată. Vă spun ceva. Nu beau whiskey. Nu știu dacă e un defect. Totul e o minciună în general. Dar nu asta e o problemă, totul e o percepție. Sunt multe lucruri pe care nu le fac din convingere. Nu mă veți vedea cu mari coloane de mașini, cu zeci de bodyguarzi, să spun că nu-mi place să mă duc cu copiii în vacanță și cu Daciana, ar fi o minciună. Ne ducem la Neptun, nu la Miami. Dar nu pot să spun că nu îmi place Formula 1.

Când Ponta seamănă cu Băsescu

C.R.: Au fost momente în campanie în care ați semănat cu Traian Băsescu. Replica din dezbaterea prezidențială când i-ați spus lui Iohannis că era umil în biroul dumneavoastră, că a fost un pisicuț. Apoi e povestea cu jurnalistul pe care l-ați făcut ofițer-acoperit (n.red., Rareș Bogdan).

VICTOR PONTA: Cred că am stat prea mult în apropierea lui și acum trebuie să mă dezintoxic și eu.

C.R.: Dar ce a fost replica dată lui Iohannis?

VICTOR PONTA: Am regretat-o nu după emisiune, ci atunci imediat. E o tensiune în acele dezbateri plus că știam că sunt pe terenul adversarului. Am făcut greșeli, iar aceea a fost cea mai mare.

D.D.: V-ați asumat vina. Dar dumneavoastră sunteți singurul vinovat? Ați avut consilieri în spate, domnul Bogdan Teodorescu, consilieri americani... Ei nu sunt vinovați?

VICTOR PONTA: Până la urmă antrenorul îți spune ce să faci, dacă tu faci bine sau prost, nu poți să dai vina pe el. Pentru că mie nu mi se pare corect, nu m-a forțat nimeni și la întrebarea cea mai dificilă pe care mi-ați pus -o cu candidatura, până la urmă nu mi-au pus pistolul la cap. Faptul că până la urmă i-am ascultat pe care mi-au spus să candidez deși eu simțeam că nu e bine să candidez e greșeala mea nu a lor. Cu toții trebuie să vedem cât am greșit. Dar nu mă voi schimba, așa am fost mereu.  Nu pot să spun public e vina celor care m-au sfătuit.

D.D.: Prietenia cu Sebastian Ghiță nu vă dăunează imaginii?

VICTOR PONTA: Ba da. Și tocmai de aceea ne-am și despărțit. Dar altfel ce să spun ...

D.D.: Lumea spune că totul ar fi un joc de imagine doar, că domnul Ghiță și-a dat demisia de gura lumii din partid.

VICTOR PONTA: Nici vorbă. Tocmai aia i-am și spus: dacă ești prietenul meu, îmi faci rău.

C.R.: Se vorbea de o faptul că exista un val anti-Ghiță în partid, că mai multă lume nu îl înghițea.

VICTOR PONTA: Nu cred și până la urmă valurile se creează.  Eu am fost uimit de votul din CEX apropo de excluderile domnilor Vanghelie și Geoană. 80 la 2 e un vot.

D.D.: Ați vorbit atunci cu domnul Iliescu apropo de declarațiile lui Sebastian Ghiță? Are vreo legătură asta cu demisia domniei sale?

VICTOR PONTA: Nu, nu am vorbit.

D.D.: Cu domnul Adrian Năstase ați vorbit după alegeri?

VICTOR PONTA: Vorbesc foarte des. Cred că am vorbit și după alegeri. E un om pe care eu îl respect foarte mult. Nu mai știu dacă am vorbit după alegeri, cred că da, vorbim.

Apropo de greșeli, cred că am greșit că am stat prea mult în bătălia mediatică cu domnul Băsescu, el nu avea nimic de pierdut, eu aveam. Cred că am greșit vorbind prea mult de politică, în loc să vorbesc despre ceea ce vreau să fac în viitor.

D.D.: Domnule premier, am auzit într-una din serile trecute vocea unei românce din diaspora care povestea cum a stat la coadă și pentru că nu mai ajungea la vot și-a sunat rudele din țară și le-a spus: Ieșiți la vot și votați contra lui Ponta, votați cu Iohannis.  Ce le spuneți miilor de oameni din diaspora care v-au cerut demisia pentru modul în care au fost organizate alegerile?

VICTOR PONTA: Că eu cred că problema doar a votului organizat de prost, am fost de vină, se rezolvă nu prin ceea ce se spune să facem: 500 de secții, ci printr-o rezolvare pe care o să vedeți nu va fi așa ușor de făcut: votul electronic,  votul prin corespondență.  Doi: faptul că de românii din diaspora vorbim doar o dată la cinci ani, de ce sunt ei nemulțumiți de România nu s-a vorbit nici de către mine, nici de către adversarii politici. Și trei: că m-aș bucura și am apreciat că față de 140.000 au venit 380.000. Dar m-aș bucura ca acest interes să fie tot timpul. Nu doar o dată la cinci ani. A fost un val pe care nu am știut să-l gestionez și care categoric a avut un rol decisiv.

D.D.: De ce nu ați dat acea Ordonanță de Urgență?

VICTOR PONTA: Nu puteam să o dau. Și știe toată lumea acest lucru. Haideți să fim realiști. Era deja prea târziu. Era exclus ca cineva să dea o OUG prin care să schimbe regulile între cele două tururi. Era cel mai simplu motiv pentru a contesta apoi alegerile. Gândirea a fost greșită de la început. 

Despre diaspora și de ce nu și-a dat demisia

D.D.: Vă pare rău pentru ceea ce s-a întâmplat în diaspora?

VICTOR PONTA: Sigur că îmi pare rău, sigur că îmi dau seama cât de mult m-a costat acest lucru, cum să nu îmi pară rău...

D.D.: Vă îngrijorează ancheta DNA pe tema votului din diaspora?

VICTOR PONTA: Știți de ce mă îngrijorează? Nu pentru că trebuie să ajung eu în închisoare. La noi, cine pierde alegerile trebuie să ajungă în închisoare... (n.red., trimitere la Adrian Năstase) Mă îngrijorează pentru că greșelile administrative sunt totuși greșeli administrative. Se plătesc cu funcția, se plătesc cu voturi, dar nu se plătesc penal într-o societate democratică, pentru că noi nu am încălcat nicio lege penală. Nu am făcut nimic cu intenție, pentru că dacă vroiam să facem cu intenție, închideam secțiile sau.. nu știu. Dimpotrivă, nu am știut ce să mai facem mai mult ca să voteze mai mult. Cred că există o limită a bătăliei politice, cred că există o limită a capacității administrative sau a incapacității administrative, pentru că a fost o incapacitate administrativă, la care nu poți să intervii mereu cu penalul.  Știți care e efectul? Avem acum de organizat alegeri pentru președinții de consilii județene. Nu vrea nimeni să organizeze alegeri. Să le organizeze DNA. Problemele politice nu se rezolvă cu mijloace penale.

D.D: Domnule prim-ministru, în noaptea de după alegeri, a doua zi, v-ați gândit vreodată la demisie?

VICTOR PONTA: Bineînțeles. De multe ori.

D.D.: Și de ce nu ați demisionat?

VICTOR PONTA: În primul rând pentru că nu aș fi știut să le oamenilor de ce abandonez. Nu am găsit un răspuns pentru ei. Răspunsul că aș vrea să stau cu familia, să merg la Formula 1 fără să mă mai dea Rareș Bogdan la televizor e un răspuns pentru mine.  Nu e un răspuns pentru ei. Doi: pentru că încet-încet îmi regăsesc resursele interne, spun: ok, am învățat mai mult dintr-o înfrângere decât din victoriile anterioare și cred că pot să fac ca prim-ministru multe din lucrurile pe care le-am propus cu sinceritate. Și trei: pentru că nu sunt genul care să spună domnule!, cât e bine, suntem toți bine și când apare o înfrângere, gata! să fugim toți. Dar gândul, bineînțeles, că l-am avut de multe ori.

D.D.: Modul în care a fost organizat votul nu era un motiv suficient pentru o demisie?

VICTOR PONTA: Vă referiți la votul din diaspora, că-n țară nu a fost niciun fel de problemă. Ba da, dar cred că am plătit un preț mare, nu știu dacă suficient. Dar mai e un lucru: o să organizeze cineva va fi în 2019 alegerile din diaspora. Dar cu cei 18 milioane din țară ce facem? În țară au votat toți, deci responsabilitatea e față de cei din diaspora și mi-o asum, dar asta nu înseamnă că nu am niciun fel de responsabilitate pentru cei din țară. Adică mi se pare că am căzut în extrema în care nu ne mai interesează cei din țară. Cred că trebuie o atenție corect distribuită.

D.D: Ați vorbit despre o demisie în condițiile în care președintele Iohannis va desemna un alt premier din actuala majoritate. Câ de fezabilă e totuși această variantă?

VICTOR PONTA: Dacă voi obține în Parlament votul pentru noua structură a Guvernului înseamnă că am sprijin și atunci și domnul Iohannis va spune: ok, ăsta e guvernul care are sprijin în Parlament, până și-l pierde, hai să lucrăm împreună.

D.D.: Veți mai candida vreodată la prezidențiale?

VICTOR PONTA: Nu știu să vă răspund la această întrebare. Dacă m-ați fi întrebat în 2013, în ziua de Moș Nicolae dacă candidez în 2014, v-aș fi spus categoric nu. Acum m-am învățat minte, nu mai spun ce o să fac. Și în 2019 și în 2029 vreau să trăiesc în România. Nu neapărat făcând politică. Nu am structura celui care iese cu picioarele înainte din politică.

 PT.AUDIERE CLIK LA

http://www.realitatea.net/victor-ponta-am-fost-arogant-in-campanie-m-am-gandit-de-multe-ori-la-demisie-dupa-alegeri_1586878.html

Ponta – arogant ? Da’ de unde, un pisicuț modest, puțin mitoman…

http://politicata.wordpress.com/2014/12/08/ponta-arogant-da-de-unde-un-pisicut-modest-putin-mitoman/

O discutie mai lunga decat prevede legea cu doi redactori Realitatea si un dottore plin de regrete care si-a descoperit o noua calitate :modestia

• - V-ați asumat vina. Dar dumneavoastră sunteți singurul vinovat? Ați avut consilieri în spate, domnul Bogdan Teodorescu, consilieri americani… Ei nu sunt vinovați?
  – Până la urmă antrenorul îți spune ce să faci, dacă tu faci bine sau prost, nu poți să dai vina pe el. Pentru că mie nu mi se pare corect, nu m-a forțat nimeni și la întrebarea cea mai dificilă pe care mi-ați pus-o cu candidatura, până la urmă nu mi-au pus pistolul la cap. Faptul că până la urmă i-am ascultat pe care mi-au spus să candidez deși eu simțeam că nu e bine să candidez e greșeala mea nu a lor…

Am ales fragmentul doar ca sa subliniez lipsa de responsabilitate a lui Ponta care, asa cum face pe tot parcursul kilometricului interviu, refuza raspunsurile transante la intrebarile cat-de-cat mai dificile.

I-as da un  sfat gratuit, ca venind din partea unuia care crede ca Ponta nu ar trebui sa plece de la Guvern . Exista o zicala celebra in sport, pe care ar trebui sa o stie : ” Echipa castigatoare nu se schimba “. Ponta a luat bataie la curul gol. Ce mai asteapta ca sa-si schimbe echipa de loseri din jur , cum adica, antrenorul nu plateste la infrangere, ce fel de  banc prost mai e si asta ?  Spune alta minciuna, dar cine i le mai numara, ca s-a dus cu amicul Ghita in Dubai ca sa vada F1. Sa zicem. Dar oare in formula 1,  Alonso e vinovat ca Ferrari i-a pus la dispozitie o  masina de rahat ?

Si cu asta inchei, oricum Ponta pare incapabil sa inteleaga

O remarca  despre cei doi redactori carora nu le-a trecut prin cap nici macar o secunda sa il intrebe despre asocierea cu Voiculescu, mizeriile revarsate de Romania Tv a oligarhului personal , de mahalageala Gabrielei Firea sau despre ordonanta traseistilor, dar na, jurnalismul e o meserie dificila, e mai simplu sa urci pe blog poze din statiile RATB…

PREMONITII DE RONC MARE : Back in URSS via USL, cântecul de sirenă al scursurilor bolşevice Iliescu şi Voiculescu (George Roncea -2011)

http://www.curentul.info/2011/index.php/Actualitate/Back-in-URSS-via-USL-cantecul-de-sirena-al-scursurilor-bolsevice-Iliescu-si-Voiculescu.html marţi, 08 februarie 2011

Duminică şi ieri au fost zilele relansării la scenă deschisă a demonicilor Saruman şi Sauron, cei doi siniştri (adică de stånga) vrăjitori boşorogi îmbătråniţi în rele, adevăraţii komisari politici ai aşa-zisei Uniuni Social Liberale (USL) mai pe scurt a Uniunii Jos Băsescu (UJB). Iliescu şi Voiculescu au căpătat în comunitatea online a puştimii isteţe aceste nick-uri, care li se potrivesc perfect, aşa cum i se potriveşte şi lui Crin Antonescu nick-ul Chucky, iar lui Ponta - Tonta. Puştimea asta este tocmai ţinta electorală a aşa-zisei Uniuni, care speră că va găsi suport în masa electorală a tineretului care nu a prins Mineriadele, care nu ştie de morţii „revoluţiei“, care nu ştie de marile jafuri patronate de securiştii lui Iliescu - SAFI, Caritas, Gerald, FNI. Din acest motiv, de imagine, aparatkicul Iliescu a scos din tolba agitpromului propagandist cartea „tineretului“ Ponta, Crin, Şova etc, plimbaţi pe sticlă pe post de papagali deşălaţi, recitatori ai textelor învăţate pe de rost în catacombele ideologice ale structurilor ce controlează de fapt circoteca politichiei. Tataia Iliescu, umplånd ecranul cu faţa sa de vampir senil plină de pete cafenii, ca de piele de broască råioasă, a subliniat clar care e rolul Uniunii Slugilor Licheliste (USL): „pavăza libertăţilor cåştigate la Revoluţia din 1989“ - în traducerea din rusa de baltă din capul cårpei kaghebiste: „pavăza infractorilor comunişti, a impostorilor kaghebişti şi a tartorilor fărădelegilor aduşi la putere de lovitura de stat moscovită“. Putorile acestea comunistoide cu tot cu papagalii lor de catacombă speră şi mizează pe puterea uitării, pe manipularea şi „prelucrarea trecutului“ imediat.  În timp ce în fosta URSS sondajele actuale arată că 70% dintre ruşi vor să îi îngroape mumia lui Lenin, Realitatea TV îl învie pe leninistul Ion Iliescu! Tupeul nu este că îl dezgroapă, dar mai şi defilează cu cadavericul criminal cu måinile roşii de sånge pånă la coate propunåndu-l drept model şi mentor al noilor generaţii. O cårpă kaghebistă reşapată, apretată, călcată şi parfumată! Cine poate fi atåt de naiv, de credul să îşi dorească restaurarea comuniştilor cu måinile pătate de sånge, cu trădarea în inimi, cu hoţia şi jaful celor mulţi în conştiinţe şi conturile personale? Ei bine, Trusturile securiştilor Nuş şi Felix îşi încearcă şansa, izbind zi de zi cu ciomagul mediatic, doar doar prostesc pulimea. Cadavrul sinistrului Iliescu spălat în direct la Realitatea TV Realitatea TV s-a ocupat intensiv de tămåierea lui Iliescu, prezentat pe sticlă cu mutra deformată de rånjetul său caracteristic, de oligofren surprins cu un morcov în fund, şi înconjurat de o şleahtă dintre cele mai ciudate: Hurezeanu, cu un discurs vomitiv de exonerare a crimelor lui Tataia Ilici, Iosif Boda, elefantul asudat de la Ştefan Gheorghiu, aproape decent pe långă Hurezeanu, şi fosta mea colegă de la „Ziua“, Miruna Munteanu, cea care a vituperat o viaţă împotriva criminalului Iliescu, nepoată de general al Armatei Regale, pus la index de bolşevici. Acest ales ansamblu a lins meticulos osemintele putregăite ale bolşevicului, cu a sa aromă specifică de cadavru împuţit, curăţind de viermi, în direct, mumia lui Iliescu, atåt pe sub masă, cåt şi la vedere, de faţă cu publicul. Aşezaţi în genunchi i-au pupat inelul, i-au schimbat delicat vata din nas cadavericului Ilici, l-au aerisit la nădragii asudaţi suflåndu-i delicat în curul său comunist, pentru a-l cita pe Vladimir Ilici Lenin cel căruia îi datorează Iliescu pånă şi patronimicul nu numai ideologia, ca şi în cazul altui limbist mai din vechime al lui Iliescu, Vladimir Tismăneanu, al cărui nume - Volodea, provine tot de la tovarăşul Lenin. Înaintaşul limbiştilor de ieri seară nu poate fi depăşit decåt cu greu, dar s-a simţit våna sa din trecut, asimilată pe vårful limbii de Hurezeanu, inspirat de Opera scrisă de Vladimir Tismăneanu, „Stalinism pentru eternitate - o istorie a comunismului romånesc“, o grosolană deculpabilizare a revoluţionarului de profesie Ion Iliescu şi a faptelor komiterniştilor din gaşca sa. Interviul extensiv găzduit de Realitatea a devenit o încercare penibilă de disculpare a crimelor lui Iliescu, a sistemului instituit de haita sa de bolşevici urmărind tiparul cărţii de căpătåi a istoricului personal a lui Iliescu, Volodea Tismăneanu, savantul tătuc al grupării coalizate astăzi în jurul starului de cinema, de tv şi de Uniune (USL). Obiectul interviului era întemeierea noii jucărioare politice a lui Iliescu, care nici nu îşi mai ascunde principalul, unicul obiectiv: răsturnarea prin orice mijloace, „îngroparea lui Băsescu“, pentru a-l cita pe Sorin Ovidiu Vîntu, cel care a anunţat recent că e gata să plătească oricåt oricui îl scapă de problemele penale pe care el le atribuie „dictatorului“ marinar. În afară de frontul propagandist anti-Băsescu, golănaşii lui Vîntu nu mai fac nimic altceva. La Realitatea TV se munceşte la greu doar pe munca altora - marea lor „ştire“ de ieri era că au luat un interviu unei alte ziariste (Amanpour, nevasta lu’ unu’ Rubin, mare iubitor de arabi), care i-a luat un interviu lui Mubarak. La aşa presă cu aşa mari ziarişti de top - gen BBC, să îl tot crezi pe Stelică Poulică (aşa îi zicea Cristian Paţurcă în Piaţa Universităţii fostului dealer de bilete la spectacole Stelică Tănase). Voiculescu: „Garantez că până la 25 martie Băsescu va fi suspendat“ Nici Voiculescu stăpånul Antenelor, „profesorul“ Biancăi Drăguşanu, n-a stat degeaba, a ieşit şi el la rampă, secondåndu-l pe bulibaşa Vissarionovici Iliescu, şeful de reţea al clanului ticăloşiţilor. Voiculescu a tråmbiţat din goarnă chemånd la marea bătălie împotriva lui Băse, trebuşoară care îl priveşte personal deoarece tocmai s-a finalizat dosarul ICA, (prezentat extensiv doar în „Curentul“), în care Voiculescu personal poate încălţa peste 12 ani de puşcărie, pe care se pare că nu prea vrea să-i utilizeze pentru a-şi scrie memoriile alături de SOV, cu ale sale alte şapte dosare pe rol, unde ar putea să capete, dacă am fi mai filo-americani, în jur de 80 de ani de penitenciar. La noi nu se procedează la cumulul pedepselor, din păcate, ca la americani, astfel că Vîntu se va alege doar cu vreo 12-13 anişori, dacă fireşte nu-l va împiedica rotulita cronică să mai ajungă vreodată în sala de judecată. Cum termenele de finalizare curg exact în acest an, nu doar la cei doi dioscuri ai lui Iliescu, ci şi la dosarul Rompetrol, în care Patriciu figurează în top, ca şi cap de crimă organizată este evidentă graba viitorilor pårnăiaşi. Voiculescu a dat şi termene deja - pånă pe 25 martie trebuie trecut la procedura de suspendare a lui Băsescu, tot de el introdusă în agenda parlamentară, încă de anul trecut. „Am anunţat deja că, după constituirea Alianţei PSD-PNL-PC, obiectivul următor este schimbarea majorităţii. În Senat, Opoziţia mai are nevoie de un singur vot. Din momentul în care vom avea majoritatea în Parlament, vă garantez că pånă la 25 martie, Traian Băsescu va fi suspendat“, a anunţat Voiculescu, plin de entuzisam, ca un Sauron ce este, aflat la ordinele duhului întunericului, Saruman. Complotiştii se bazează integral pe puterile oculte ale relicvei comuniste Ion Iliescu, un Saruman de la care se aşteaptă activarea armatei de troli alimentaţi la marele heblu de la Răsărit. Greu de crezut că un manelist ca Iliescu, după cum îl descrie vărul tatălui lui Iliescu, Radu Sava, ce povestea recent tot pe Realitatea că se producea în tinereţea sa cot la cot cu ţiganii lăutarii, ca purtător de cobză a ajuns să cobzărească o Romånie întreagă, devenind „blestemul Romåniei“, pentru a-l cita pe fostul deţinut politic, Ticu Dumitrescu. Încă de pe atunci se pregătea sinistra cucuvea să le cånte romånilor cåntecul de îngropăciune învăţat la Moscova, unde s-a specializat în melodii de top ruseşti la seceră şi ciocan. Relicva comunistoidă a lui Ilici, lustruită de crema fetidă a „intelectualităţii“ Este un mister cum a ajuns cobzarul Ilici, din lăutar de Olteniţa, să-l întruchipeze pe demonicul Saruman, vrăjitorul devastatoarelor forţe ale întunericului aduse cu tancurile ruseşti pline vårf cu orci ca vechii Tismenenski, Patapievici, Cornea, Ana Rahbinson Pauker, Iosif Roitman (aka Iosif Chisinevschi), Lev Oigenstein (aka Leonte Răutu), Saul Bruckner (aka Silviu Brucan), Roller şi încă mulţi alţi komisari de aceeaşi mamă. Nu trebuie însă uitat aportul contemporanilor lui Iliescu, în ridicarea sa pe piedestal. Iliescu, acest răufăcător, acest rusofil tradător al Romåniei şi al romånismului, a fost proslăvit, în 1990, şi ulterior, de directori de opinie ca Buzura, Eugen Simion, Sorescu, Andrei Pleşu, Hăulică, Breban, N. Manolescu, a fost susţinut public de o întreagă listă de inteleftuali, fie numele lor nemuritor în cartea de rahat a iliescianismului: Gabriela Adameşteanu, Ana Blandiana, Doina Cornea, Anca Oroveanu, Adriana Babeti, Smaranda Vultur, Carmen Muşat, Marta Petreu, Ruxandra Cesereanu, Magda Cårneci, Monica Spiridon, Mariana Celac, Sanda Cordos, Paler, Pavel Cåmpeanu, Oişteanu, Mihai Sora, Doinaş, Liiceanu, Pleşu, Manolescu, Alex. Ştefănescu, I.B. Lefter, Cassian Spiridon, M.H. Simionescu, Dimisianu, Pavel Susara, Dan Oprescu, Andrei Cornea, Andrei Codrescu, Mircea Martin, Antonesei, Stelian Tănase, Leonard Oprea, Mihăieş, Tismăneanu, Gavriluţă, Paleologu, Iorgulescu, Patapievici, Sorin Alexandrescu, Negrici... lista de mai sus a fost completată de Paul Goma, cu ocazia unei inedite treceri în revistă a „intelectualilor“ lui Ilici, pupincurişti de frunte din mediul „cultural“. Se poate spune aşadar că, pånă la SOV, Iliescu a beneficiat de un suport consistent din mediul nostru jegos cultural, culturnici premiaţi şi remuneraţi cu osårdie de un Sorin Ovidiu Vîntu, cel care l-a relansat la debutul acestui an prin contribuţia specială lui Hurezeanu, premiantul Herder, via Ana Blandiana, bună prietenară a lui Gogu Rădulescu, tartorul bolşevic care a mijlocit „meditaţiile“ şi relaxarea unei bune felii a „sectorului cultural“ reprezentat de mulţi dintre cei de mai sus, trecuţi şi pe la vechea Securitate, îninte de ‘89, să le dea paşapoarte şi pe la casieria lui Vîntu, în anii din urmă, cu sarsanalele pregătite pentru a fi umplute cu biştarii şterpeliţi de cinicul infractor/informator cu sprijinul tot al reţelei vechii Securităţi, de la pulimea romånească.George Roncea

Alte articole scrise de acelaşi autor:

• Decembrie 1989: iluzia Teroriştilor, iluzia Libertăţii, iluzia Salvării
• Ceva fi in 2011 - orizont politic
• Porumbacul - o găină jumulită din ograda pestilenţială a Securităţii
• Vadim Tudor - tribunul homosexualilor, atins de demenţa degenerativă?
• Realitatea TV aruncă pisica Said, motanul din poala lui SOV, în curtea PDL
• Oana Stancu, Dana Grecu şi Creţuleasca domină topul moderatorilor nesuferiţi de la TV
• Penalele profesorului Voiculescu îşi ridică poalele în cap la Antene
• Ienicerii KGB - în faţa Palatului Victoria, pe 24 ianuarie
• Gaşca „rezerviştilor“ lui Dogaru & Vadim a batjocorit Imnul de Stat
• Alina Gorghiu se face (iar) de râs aruncându-se cu capul înainte în trena lui Alistar
• Procurorul Purcărin - omul lui Vîntu la DIICOT
• Cât plăteşte Vîntu ca să-l îngroape pe Băsescu?
• Manipulări şi diversiuni în apărarea lui Nicolescu - don Corleone de Argeş
• Arestarea lui Nicolescu – delirul lui Ponta si isteria clanului bocitoarelor penale pesediste
• Arestarea lui Nicolescu – delirul lui Ponta si isteria clanului bocitoarelor penale pesediste